Cele două părți compuse din beton ale unei grinzi sunt turnate la momente diferite. Modulii de elasticitate diferiți, aplicarea succesivă a încărcărilor și fluajul și contracția diferențiale provoacă deformații și tensiuni inegale în două fibre adiacente ale rostului de construcție. Cerința este de a asigura că ambele părți conlucrează complet, deoarece proiectarea la încovoiere și forfecare a elementelor compuse se bazează pe această ipoteză. Prin urmare, nivelul tensiunilor de forfecare la interfața dintre cele două părți trebuie limitat. Obiectivul lucrării este de a analiza metodele de calcul al tensiunilor de forfecare în rostul de construcție și de a evalua influența vârstei diferite a celor două părți compuse din beton asupra nivelului tensiunilor de forfecare. Este propusă și testată o metodă de calcul alternativă față de metoda din Eurocode 2. Se recomandă calculul tensiunii de forfecare din diferența forțelor normale care acționează pe componentele secțiunii în două secțiuni vecine ale elementului. S-a observat că contracția diferențială a componentelor din beton poate afecta semnificativ distribuția tensiunilor. Studiile numerice au fost efectuate pe baza unor exemple reale de grinzi compuse.
Lucrarea a fost publicată la Congresul CCC din Liberec, Republica Cehă, 2014, de echipa formată din J. Navratil & L. Zvolanek.