Tensiunea echivalentă rezultantă (Huber-Mises-Hencky – HMH, von Mises) și deformația principală plastică sunt calculate pe plăci. Modelul de material elasto-plastic este utilizat pentru plăcile din oțel. Se efectuează o verificare a deformației plastice echivalente. Valoarea limită de 5 % este sugerată în Eurocode (EN 1993-1-5, anexa C, par. C8, nota 1); această valoare poate fi modificată de utilizator în configurarea codului.
Elementul de placă este împărțit pe grosimea sa în cinci straturi de elemente finite de tip cochilie, iar comportamentul elastic/plastic este investigat în fiecare strat separat. Rezumatul rezultatelor listează verificarea cea mai critică din toate cele cinci straturi.
Metoda CBFEM poate furniza tensiuni mai mari decât limita de curgere. Motivul este ușoara înclinare a ramului plastic al diagramei efort-deformație, care este utilizată în analiză pentru a îmbunătăți stabilitatea calculului de interacțiune. Aceasta nu reprezintă o problemă pentru proiectarea practică. La încărcări mai mari, deformația plastică echivalentă crește, iar îmbinarea cedează la depășirea limitei de deformație plastică.