Îmbinările sunt clasificate în funcție de rigiditatea îmbinării în:
- Rigide – îmbinări cu modificare nesemnificativă a unghiurilor inițiale dintre elemente,
- Semi-rigide – îmbinări care se presupune că au capacitatea de a furniza un grad cunoscut și fiabil de încastrare la încovoiere,
- Articulate – îmbinări care nu dezvoltă momente încovoietoare.
Îmbinările sunt clasificate conform EN 1993-1-8 – Cl. 5.2.2.
- Rigide –
- Semi-rigide –
- Articulate –
unde:
- Sj,ini – rigiditatea inițială a îmbinării; rigiditatea îmbinării se consideră liniară până la 2/3 din Mj,Rd
- Lb – lungimea teoretică a elementului analizat; se setează în proprietățile elementului
- E – modulul de elasticitate Young
- Ib – momentul de inerție al elementului analizat
- kb = 8 pentru cadre în care sistemul de contravântuire reduce deplasarea orizontală cu cel puțin 80%; kb = 25 pentru alte cadre, cu condiția că în fiecare nivel Kb/Kc ≥ 0.1. Valoarea kb = 25 este utilizată dacă utilizatorul nu setează „sistem contravântuit" în configurarea codului.
- Mj,Rd – rezistența de calcul la moment a îmbinării
- Kb = Ib / Lb
- Kc = Ic / Lc
